Federația Rusă ajută ”umanitar” Transnistria din contul Republicii Moldova

  Nu este un secret că Federația Rusă susține politic, militar și financiar regiunea transnistreană. Subvențiile rusești sunt deseori sub forma unor ajutoare umanitare , adăugiri la pensii și salarii, prețuri scăzute la combustibil și gaze naturale.

  

Cea mai importantă subvenție indirectă, acordată regiunii transnistrene, de către Federația Rusă, constituie gazul rusesc. Concernul rus ”Gazprom” deține pachetul majoritar de acțiuni a companiei moldovenești ”MoldovaGaz”, deci are un monopol pe vânzările și distribuirea gazelor în Republica Moldova, inclusiv Transnistria[1].

Volumul total de gaze naturale livrate către compania ”MoldovaGaz” este distribuită și companiei ”Tiraspoltransgaz”, care se ocupă de distribuția de gaze în regiunea transnistreană. Compania transnistreană vinde gazul obținut consumatorilor casnici și industriali sub prețul pieței, generând pierderi uriașe pentru ambele companii din Republica Moldova. Banii colectați de la consumatorii de gaze din Transnistria, nu sunt transferați la ”MoldovaGaz” sau ”Gazprom”, ci sunt cheltuiți de către autoritățile secesioniste[2]. 

Republicii Moldova fiind transferate doar obligațiile de plată a datoriilor pentru consumul de gaze din regiunea transnistreană, și aceasta, pentru că: ”dacă Chișinău nu recunoaște Tiraspolul, atunci datoriile pentru consumul de gaze naturale a Transnistriei revin Moldovei, care trebuie achitate”[3], declarație făcută de către reprezentantul special al Federației Ruse pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, în cadrul unei vizite oficiale la Chișinău cu ministrul economiei, Valeriu Lazăr.

  

Nicu Popescu, consilier principal de stat responsabil pe probleme de integrare europeană și relații externe a Republicii Moldova, și Leonid Litra, director adjunct la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul”, (I.D.I.S.), evidențiază în mod clar faptul că ”Gazprom-ul” este un intrument eficient prin intermediul căruia Federația Rusă ”alimentează” mișcarea secesionistă, promovând în același timp și interesele oligarhilor ruși care au afaceri în estul Republicii Moldova:”datoria în sine este un mod interesant de a sprijini Transnistria și a îmbogăți anumite persoane, atât în regiune, cât și în Rusia”[4].

Proaspătul lider de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk declara în 2009, că ajutoarele Federației Ruse demonstrează: ”responsabilitatea și consecutivitatea (...) în probleme ce țin de apărarea și susținerea conaținalilor săi (...) oriunde ar locui ei”[5].

---

[1] Nicu Popescu, Leonid Litra, Transnistria: o reintegrare treptată, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul”, 2012, p. 15. http://www.soros.md/files/publications/documents/Policy%20Brief_13_ro_ru_PRINT.pdf (accesat la 15.04.2013).

[2] Idem.

[3] Oksana Nesterova, Tri missii Dmitriya Rogozina, în ” Ekonomicheskoye obozreniye” Logos-press”, nr 15(943) din 20 aprilie 2012. http://logos.press.md/node/34164 (accesat la 13.04.2013).

[4] Nicu Popescu, Leonid Litra, op.cit., p. 14.

[5] *** Rusia va acorda ”ajutor umanitar” Transnistriei și în acest an. Comentează Evghenii Shevciuk, Nicu Popescu și Vladislav Kulminski. Imedia.md, Chișinău, Asociația pentru Politică Externă, 2009. http://www.ape.md/print.php?l=ro&idc=183&id=547 (accesat la 27.04.2013).