Contrabanda – afacere de „stat” pentru Transnistria

   O altă afacere de bază a regiunii transnistrene, una declarată a avea o “orientare socială” adică, mai bine spus, o susținere socială, privește frontiera comună de est a Republicii Moldova și Republica Ucraineană, segment de frontieră necontrolată de către autoritățile de la Chișinău. Contrabanda transfrontalieră constituie o sursă principală de venit și aprovizionare cu produse pentru consumul intern al Transnistriei dar și pentru re-export. 

Portul Odessa

Portul Ilyichevsk

Schema comercială de re-export este destul de profitabilă, dar luând în calcul poziția geografică a Republicii Moldova și vecinii acesteia, este o afacere destul de dăunătoare. Comercianții transnistreni importă bunuri în regiune din porturile ucrainene: Odessa și Ilichiivsk fără plata taxelor vamale către Ucraina. Odată ajunse la destinație, aceste mărfuri sun re-exportate către aceeași Ucraina și peste „granița” internă, pe malul drept al Nistrului prin metode ilegale de tranzit: pe câmpuri în Ucraina, pe râu în partea de vest a Republicii Moldova sau de multe ori prin mituirea ofițerilor vamali pentru a evita plata taxelor vamale moldovenești și ucrainene și T.V.A.-ul datorat. 

Afacerea frontalieră generează profituri enorme pentru regiunea transnistreană în care T.V.A. nu există iar taxele vamale diferă de la un importator la altul[1]. Importul și re-exportul bunurilor în regiunea transnistreană este monopolizat de către grupul Sheriff, doar această companie deține dreptul de import. Antreprenorii mici sunt supuși să plătească taxe vamale duble față de compania Sheriff, care se află într-o relație strânsă cu clanul Smirnov, sub autoritate cărora se află instituția vamală a “republicii”[2].

Compania Sheriff reprezintă mai mult decât o întreprindere comercială, creată în decursul anului 1990 de către doi ex-ofițeri a serviciilor speciale sovietice, Vikor Gushan și Ilya Kazmaly, compania domină toate ramurile comerțului transnistrean. Această activitate antreprenorială a fost susținută de către familia liderului separatist, Igor Smirnov, drept dovadă e faptul că grupul Sheriff a fost scutit de plata impozitelor către bugetul de ”stat” și taxe vamale. În prezent această companie deține numeroase rețele de comerț cu amănuntul și cu ridicata, cazinouri, stații de alimentare și posturi TV, saloane auto, Sheriff a monopolizat telecomunicațiile din regiune fiind unicul operator de telefonie mobilă “Interdnestrcom”, a construit un complex de sport pentru echipa de fotbal cu același nume ”F.C. Sheriff” Tiraspol, estimat la 120 mln USD, unicul stadion din Republica Moldova, compatibil cu Regulamentului UEFA[3]. Sheriff a devenit un stat în stat[4]. Băștinașii ambelor maluri au dat o denumire proprie „R.M.N.” numind-o “Respublika Sheriff” adică “Republica Sheriff” [5].

---

[1] Ruxandra Alexianu, op.cit., p. 15.

[2] Ibidem, p. 16.

[3] Eugen Jomir, Implicațiile economice în Transnistria, în “Constelații ieșene”, anul II, nr.2(6), 2007, p. 12.

[4] Ibidem.

[5] Daria Isachenko, Kaus Schichte, op. cit., p. 22.