Criza transnistreană. Cum o vede România?

În ceea ce privește criza transnistreană, România și Republica Moldova au o viziune unanim acceptată în ceea ce ține de derularea evenimentelor și consecințele pe termen mediu și lung pe care le provoacă acest pseudo-stat.

Divergențele,însă, apar la capitolul soluționare a crizei transnistrene. Atât Republica Moldova, cât și România (implicit Uniunea Europeană) percep cea mai oportună cale de soluționare ca fiind modelul cipriot. Un model care face din Republica Moldova, un stat integrat în Uniunea Europeană fără regiunea estică, dezvoltat și avansat din punct de vedere economic, care ar putea atrage, mai ușor, opinia publică transnistreană de partea ei în scopul reîntregirii teritoriale.

Exact aici apar și difernețele de opinie. Dacă Republica Moldova își dorește, bineînțeles o reîntregire teritorială sub semnul unui stat unitar (ceea ce e foarte puțin probabil), atunci comunitățile europene văd reîntregirea teritorială a Republicii Moldova în formă federalizată, la care Republica Moldova se aliniază în totalitate, doar că noțiunea de federație este percepută diferit de cele două tabere implicate în procesul de soluționare a crizei transnistrene.

Nu-i secret că, Federția Rusă la fel ca și Uniunea Europeană văd această reîntregire sub formă de federație. doar că europenii văd un stat federal moldovenesc în care Transnistria întră în componența Republicii Moldova, iar rușii văd un stat federal moldovenesc în care Republica Moldova intră în componența Transnistriei.

Plan de soluționare	S.U.A. – U.E. – R. Moldova	F.Rusă – Ucraina - Transnistria
Reîntregire teritorială	Integarare Europeană + Federație	Integrare euroasiatică + Federație
Federalizare	R. Moldova + Transnistria (europenizarea transnistriei)	Transnistria + R.Moldova (transnistrizarea moldovei)